Se încarcă…
Muți ca dama, tragi o săgeată, arzi un pătrat: închide tabla până când calculatorul nu mai are nicio mutare.
Jocul abstract de strategie inventat de Walter Zamkauskas în Argentina, în 1988, o rudă a jocului Go jucată cu dame de șah. Fiecare parte are patru amazoane. La mutarea ta, una dintre ele merge ca dama la șah, apoi trage o săgeată din locul în care a ajuns, tot ca dama, iar pătratul lovit de săgeată arde până la sfârșitul partidei. Nu se ia nicio piesă: tabla doar se micșorează, iar jucătorul care nu mai poate muta când îi vine rândul pierde. Închide mai mult din tablă decât calculatorul și el rămâne primul fără mutări. Joacă împotriva calculatorului ușor pe o tablă rapidă de opt pe opt sau împotriva celui mediu ori greu pe tabla clasică de zece pe zece, iar în fiecare zi te așteaptă o partidă a zilei, aceeași pentru toți.
Tu joci cu albele și muți primul. O mutare are doi pași. Întâi atinge una dintre amazoanele tale și se aprind pătratele în care poate ajunge: merge ca dama la șah, oricâte pătrate libere pe rând, pe coloană sau pe diagonală, fără să treacă vreodată peste o amazoană sau peste un pătrat ars. Atinge unul dintre ele și amazoana ajunge acolo. Apoi se aprind cu portocaliu pătratele în care poate trage: săgeata zboară tot ca dama, din locul în care stă acum amazoana, și poate trece peste pătratul abia eliberat sau poate cădea chiar pe el. Atinge unul ca să tragi, iar pătratul acela arde definitiv. Până pleacă săgeata, butonul Anulează duce amazoana înapoi. Nu se ia nicio piesă; jucătorul care nu poate muta când îi vine rândul pierde. Când săgețile au împărțit tabla în zone în care stau doar amazoanele unei singure părți, nimeni nu mai poate ajunge la celălalt, așa că jocul numără mutările care îi mai rămân fiecăruia în zonele lui și se oprește: partea care e la mutare pierde, dacă nu are mai multe mutări rămase decât cealaltă. O victorie aduce 100 de puncte plus avantajul tău, adică mutările rămase peste cele ale calculatorului; o înfrângere aduce câte un punct pentru fiecare mutare care ți-a rămas.
Amazoanele sunt un joc abstract de strategie pentru doi jucători, inventat în 1988 de argentinianul Walter Zamkauskas și publicat prima dată în spaniolă, în 1992. Face parte din aceeași familie cu Go: câștigi dacă stăpânești mai mult din tablă decât adversarul. Numai că aici nu pui pietre și nu iei niciodată nimic. Fiecare parte are patru amazoane care merg ca dama la șah, iar fiecare mutare se încheie cu o săgeată care arde definitiv un pătrat. Tabla se strânge mutare cu mutare, până când una dintre părți nu mai are încotro.
Jocul e iubit și de programatori: are 2.176 de mutări posibile doar din poziția de start și are o probă proprie la Olimpiada de Calculatoare, unde se întrec programele de joc. Aici joci împotriva calculatorului: unul ușor pe o tablă rapidă de opt pe opt, unul mediu sau greu pe tabla clasică de zece pe zece și o partidă a zilei, aceeași pentru toți.
Da. Ca toate jocurile de pe Play, merge gratuit în browser, fără descărcare și fără cont.
Pentru că, odată ce cele două părți sunt despărțite de săgeți, rezultatul e hotărât: fiecare își poate umple doar pătratele ei, câte un pătrat ars la fiecare mutare. Să joci toate acele mutări ar lua doar timp, așa că jocul le numără și se oprește acolo, cum se opresc și jucătorii la o tablă adevărată când socoteala e clară.
Pentru fiecare zonă, calculatorul află cel mai lung șir de mutări pe care îl pot face acolo amazoanele tale. De obicei e câte o mutare pentru fiecare pătrat liber, pentru că o amazoană poate păși pe un pătrat vecin și poate trage săgeata înapoi de unde a venit. Coridoarele și fundăturile pot avea mai puține.
Nu. Cineva rămâne mereu primul fără mutări.
Pe opt pe opt, o partidă durează cam douăzeci de mutări de‑ale tale în loc de treizeci, așa că e un mod bun de a învăța formele înainte să treci la tabla întreagă.
În fiecare zi, toată lumea joacă aceeași partidă împotriva calculatorului mediu, pe zece pe zece, din aceeași deschidere: prima ta mutare și răspunsul calculatorului sunt deja pe tablă. Calculatorul răspunde la fel la aceleași mutări, așa că scorurile se compară direct în clasament.
Șaizeci și patru de pătrate. Șase rivali. O noapte liniștită.
Trei pe o linie îți dau o piesă.
Încercuiește, întoarce, ia colțurile.
Pietre albe și negre pe o tablă de nouă pe nouă: încercuiește mai mult din ea decât calculatorul.